Conferinţa Naţională Migrant în România Interculturalǎ Bucureşti – 20–21 Iunie 2014

(prezentǎ în calitate de filolog/cercetător în domeniul migraţiei şi participant în cadrul cursului pentru jurnalişti Dezvoltarea Sensibilităţii Culturale organizat de Institutul Intercultural Timişoara)P1130681

Între 20 şi 21 iunie a avut loc la Bucureşti Conferinţa Naţională Migrant în România Interculturalǎ organizată de Institutul Intercultural Timişoara în parteneriat cu Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului – Filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice – Constanța și Asociația ADIS – Bucureşti.

Acest eveniment a avut două scopuri precise –
1. Să aducă faţǎ în faţǎ mediatorii interculturali din ţară, din cele 5 oraşe active în acest moment (Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa, Bucureşti) pentru a face un bilanţ la nivel naţional al activităţii şi implicării lor în comunităţile din care fac parte.
2. Să aducă faţǎ în faţǎ mediatorii interculturali şi reprezentanţi ai presei şi ai insititutiilor publice direct implicate în această sferă de activitate (Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Serviciul pentru Imigrări, Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc.)
În prezent, există 24 de mediatori interculturali împărţiţi în cele 5 oraşe implicate, reprezentând 12 comunităţi de migranţi de pe 4 continente – basarabeanǎ, ecuadorianǎ, indianǎ, irakianǎ, pakistanezǎ, egipteană, macedoneanǎ, malaeziană, marocanǎ, palestinianǎ, sirianǎ, nigerianǎ (vezi http://www.migrant.ro/file/pagesleft/409raportulcursuluimediatorilor2013.pdf).

Evenimentul a punctat atât partea practică – proiectele locale implementate şi desfăşurate la nivel local – cât şi provocările, posibilele soluţii, aprecieri şi dezamăgiri în ce-i priveşte pe migranţii din România.

Deşi formarea şi activitatea practică nu au mulţi ani în spate, implicarea şi responsabilitatea mediatorilor interculturali şi a facilitatorilor este impresionantă şi are impact vizibil în cadrul fiecărei comunităţi în parte – seminarii, dezbateri publice, articole publicate, activităţi cultural-artistice, festivaluri, seri de film, facilitarea învăţării limbii române, turneuri sportive sau ateliere culinare sunt doar câteva dintre activităţile pe care aceşti oameni le-au organizat şi gestionat.

O prezenţǎ deosebită a fost d-na Lilia Kolombet, reprezentant al Consiliului Europei şi manager al programului DELI – Diversity în the Economy and Local Integration (vezi http://pjp-eu.coe.int/web/deli/deli-project-presentation), un program ce are ca obiectiv încurajarea antreprenoriatului şi a dezvoltării economice în rândul migranţilor şi a minorităţilor naţionale. De asemenea, în cadrul DELI a fost prezentată iniţiativa Oraşele Interculturale (2008), reţea din care fac parte în prezent aproximativ 60 de oraşe la nivel mondial, România putând fi reprezentată de oraşul Constanţa. Scopul acestei reţele este de a încuraja dialogul şi iniţiativele interculturale şi spiritul antreprenorial pentru o mai bună colaborare şi integrare la nivel local şi regândirea politicilor publice în ce priveşte avantajele diversităţii culturale şi a coeziunii (vezi http://www.coe.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Cities/Default_en.asp).

O excelentă resursa în acest context este My Place Bucureşti – singurul centru cultural multifuncţional din România destinat comunităţilor de străini care susţine o gamă largă de activităţi în domeniul cultural şi educaţional – ateliere de creaţie, seminarii şi dezbateri tematice, activităţi sportive, expoziţii, seri culinare şi alte evenimente la cerere (vezi http://www.romaniapozitiva.ro/bucuresti/centrul-cultural-multifunctional-my-place/).

Concluziile conferinţei din 20 – 21 iunie pot fi structurate pe 4 domenii de activitate –
– Educaţie – Culturǎ – Tineret -> este nevoie de o programă/curricula specială pentru educaţia/integrarea cetăţenilor străini, precum şi de o îmbunătăţire a curriculei generale actuale care să fie axată pe înţelegerea dialogului intercultural şi a educaţiei civice, aliniate la nivelul Uniunii Europene.
– Media are un rol esenţial în transmiterea unei informaţii corecte, obiective şi a unui mesaj tolerant, participativ prin deconstrucţia stereotipurilor.
– Sănătate – Economie – Antreprenoriat -> este nevoie de campanii de informare, de încurajarea antreprenoriatului social intercultural, de o mai bună colaborare cu insititutiile publice, ONG-uri şi mediul de afaceri.
– Administrativ – Juridic -> se impune o legislaţie clară, oportună, în conformitate atât cu nevoile în domeniu la nivel naţional cât şi aliniată la nivel de Uniune Europeană şi o mai bună comunicare între comunităţile de străini şi instituţiile publice.

Câteva dintre propunerile care s-au făcut pe viitor sunt legate de promovarea rolului de mediator (întărirea coeziunii sociale –> comunităţi de migranţi <–> instituţii publice <–> societate civilă) prin formare şi crearea AMIR – Asociaţia Mediatorilor Interculturali România.

Zile specifice – 20 iunie Ziua Mondială a Refugiatului

                           – 18 decembrie Ziua Internaţională a Migraţiei.

Pentru alte informaţii şi un raport complet al evenimentului urmăriţi http://www.migrant.ro/

Proiectul Migrant în România Interculturala este o continuare a demersurilor pentru integrarea migranţilor iniţiate de Institutul Intercultural Timişoara 2009. Proiectul se desfăşoară în perioada septembrie 2012 – iunie 2015 şi este co-finanţat prin Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţărilor terţe, administrat în România de către Inspectoratul General pentru Imigrări a Ministerului Afacerilor Interne şi monitorizat prin Direcţia Schengen.

Ana Nedelcu/LiterAnART)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: