Eco-Pubela (poezie închinatǎ Mediului)

1779736_10202512566111923_2146028122_n

Ce s-a întamplat pe malul mǎrii
De te-abunzi în deṣeu cu nisip?
Ai cǎutat scoici într-o doarǎ
Şi ai gǎsit capac de kit.
Ce s-a întamplat pe drum de munte
Unde în loc de brazi, de fagi
Gǎsit-ai roci cu pet în frunte
Şi camarazi ţi-au fost doar saci?
Ce s-a vǎzut în plus în parcuri
Acolo unde ierburi cresc?
Deasupra lǎstarilor verzi se-neacǎ
Deṣeuri de oameni iubesc!?
Separate-s gunoaiele toate
De om, de plastic ṣi metal
Compost sǎ producem la ferme
Pentru a nu-l arunca de pe deal!
Ce ţi-a mai fost ṣi mediul aista
Cerând o protecţie de om
Forţat în a-ṣi pǎstra batista întreaga
Şi fǎrǎ de lacrimi de pom!
Sǎ nu lǎsǎm cea mojicie
Minţile sǎ ne ia
Ci sǎ pǎṣim pe rodul veṣnic
La-naintare a-l proteja!

(©Ana-Lucretia Nedelcu/LiterAnART)

Advertisements

…RU?

522434_10200358006089269_1373646318_nAre you for real?

Do you exist with your feet
Touching the grounds?
With your hands
Touching the soils?

Are you for real?

Emerging at dawn
And closing at sunset?
Sleeping under the moon
And singing under morning`s dew?

Who R U?
Are you for real?

Are you a fire consumed
By daydreaming
Or a shadow collapsing
Over the chilly nights?

What R U?

(©LiterAnART 2015)

World Anthology of English Poetry 2015

603873_10205070333094499_675524513341869125_n

Representing Romania in India!

I am honored to be part of this fabulous poetry book!

Thank you, Poetry Society of India!

21 Martie – Ziua Poeziei si a Feminitatii … la superlativ

De Ziua Mondiala a Poeziei, Feminismul a dat glas unor versuri superbe (poezie colectiva), create in cadrul atelierului dedicat femeilor de dezvoltare personala prin scriere creativa, realizat impreuna cu psihologul Ema Petrescu http://www.despresuflet.ro/cabinete-psihologice/prahova/cabinet-individual-de-psihologie-petrescu-emilia-ploiesti–817/

Multumim tuturor pentru aceasta minunata, magica intalnire!

~ Esenţa Feminitǎţii ~

Minune, armonie, blândeţe ṣi splendoare
Femeie – alb/negru, bucurie/durere, yin/yang, cer/pǎmânt …
Jongler magic al creaţiei divine
Ce muzicǎ se-aude când pe pǎmânt pǎṣeṣti …
Te trezeṣti la viaţǎ, tu, femeie!

P1150042

 

Câte-un Drept la rând pentru un popor flămând

pentru 777

Trăim pe meleaguri de vis
Cu drumuri aferente gropilor … ca-n paradis.
Cu gunoi plutind pe mări
Şi transport naufragiat pe ṣine … de noroi.
Drepturi în Declaraţie avem
Încă din `48 le bem
Articolele oare le cunoaştem?
Pe drumuri mioritice ne scăldǎm
Alunecă drepturile la vale
În bumerang pe cǎi
Se pierd în foamea întru ignoranţǎ
Se viforǎ în ierni blocate … într-o uitată speranţă.
Drepturile pe rând măcar să le studiem
Că greu mai e deodată să le-avem.
Facturi din groaza iernii se scurg
Din ţevi cu călduri de petrol
În petrol flămânzim şi-n necuvânt
Pe care le-acoperim sub pământ.
Azi mai mâncăm sau plătim facturi?
Aceasta este întrebarea venită pe furtun
Ca de haine nu ne mai întrebăm
Iar la şcoală se joacă ţurca în horn
Pe manuale-nvechite de clor.
Mormane de văicăreli ne urcă-n cap
Pe rând, precum drepturi ni le citim
Sau nici măcar nu le ştim.
Că habar avem a citi clar
Printre rânduri nu avem habar
Ce să faci cu laptop-uri la ţară
Unde lumina e-aşa rară?
Secvenţe din vieţi ni se duc
Pe psihoze întru fericire
Din piramida lui Maslow citire
Uităm că nici nevoia primară
A zilei de ieri nu ne cânta-n chitarǎ.
Dezvoltare de vieţi căutǎm
În maldărul psihozelor dure
Aburite de crengi rǎsturante-n cunune
Oare unde-am pierdut catrena-n ture
De gâfâitu-n a sa poezie-n ṣure?
Vǎicǎrerile ne-afundǎ-n mizerie
Comiţând bube-n intelect
O, dar unde să mai fugă mintea
În noianul de facturi-select?
Drepturile Omului, cerem citire
De fiecare-n parte ca pe-o poezie
Să cunoaştem mai bine istoria, nevoia, dreptul din Troia
La ceas negru, ca să vedem ce facem
Când fuge nevoia.
Pe primele locuri menţinem curbura
Jegului de aer închis
Pe care-l respiri în paradis
La ceas cu plimbare de seară şi vis.
Cea mai accelerată creştere din UE
La nevoi, mizerie şi cutume
Ce ne-obosesc creierele
În faldurile de faimă dragele…
La scumpiri, sărăcie şi prostie,
Nepăsare să trăiască interesul
Acolo unde numai la buzunare-i progresul.
Ce să mai faci după 25 de ani
Cu o bucăţică de pământ
Agonisitǎ-ntru dezastru
Cu gemete de popor flămând?
Auto-flagelarea unei mase
Trăită zilnic pe rol
Suntem actori mari, de seamă
Ale acestor vremuri de cor….
Un cor antic ce rǎsunǎ-n codrii
Lui Eminescu cununǎ şi dor…

P1100678

(©Ana-Lucretia Nedelcu/LiterAnART)

Letters on Rhythm

P1110094

… and … I adore you even more

With each morning that wakes me up

With each night that falls me asleep

With each verse that comes down

… at sunset … at sunrise.

(©Ana-Lucretia Nedelcu/LiterAnART 2015)

Despre Feminismul Creator …

Feminitatea … poate fi ea cuprinsă în vâltoarea unei bucăţi albe de hârtie ce aşteaptă să I se scrie iubirea?

Feminitatea … un curs de râu din care ţâşneşte creaţie debordantă, capăta sens viaţa, călătoria, schiţa, versul …

Feminitatea … în încercarea de a o aduna fărâmă cu fărâmă în câteva rânduri ale unei cărţi menite să scoată din sânul matern viziuni, idei, dragoste nemărginită, împărtăşită de-a pururi pe culmi de foc, rǎmasǎ dar nu statică în circuitul închis al existenţei.

Feminitatea … ca o poezie, o proză de versuri nebune, ca o psihologie a copilului, ca o metaforă a Mamei-Pământ, ca o durere de dor şi ca o bucurie de prunc.

Ce-ar însemna Feminitatea fără lume, dar… ce-ar însemna lumea fără Feminitate? Am mai vieţui în bolobocul obscur al întunericului, am mai vâsli pe culmile de neînţeles ale logicii, am mai cutreiera munţii fără de iarbă dacă Feminitatea n-ar fi prezentă mereu… mereu aici şi acolo pentru a da viaţǎ ierbii, florii şi spicului, literei şi veşmântului, muzicii şi… primului sunet?

O stare a Feminităţii pe care cu toţi o purtǎm de-a pururi, dǎ glas acum unei voci comune cǎlǎuzitǎ de versuri de dorinţă, fraze de introspectie, căderi şi urcări de ritm, rimă de mătase şi furtuni de amintiri vii.
Rânduri din sufletul Feminin pentru sufletul Etern, cu inflexiuni de orgă, vioarǎ şi pian, pe acorduri de vânt şi ploaie, nisip ṣi mare, static şi mişcător.

Măşti viscerale ale unui frumos etern de femeie, atacǎ colţurile acestei creaţii colective, dându-i farmec şi esenţǎ imaginativă.

Un argument pentru Feminismul Creator, rolul femeii în societate, relaţia mamă-copil, femeia-iubire şi… Eternul Feminin.

Savuraţi aceste rânduri ce stau în calea cotidianului aducând un iz de sensibilitate frântului banal şi veşnicei rutine.

(Jurnal)

Ziua 7: SINELE EI

Ce blând e sunetul! Ce dulci sunt cuvintele! Câtă lumină! M-am hotărât: călătoresc înlăuntrul meu, îmi dau voie la mai mult, la tot ce însemn. Paradisul meu e MAREA. O adulmec şi îi vorbesc. Întreb, cer, ascult… EA îmi răspunde. MAREA mea e limpede, iar picăturile ţâşnesc în afară…şi inundă totul în jur. Acum mă simt liberă să-mi împărtăşesc visul. Totul este salvat, străluceşte, caută, doreşte. Totul este aici…şi este viu.

Ziua 9: TERAPIE

11222481_649444111857787_5305661869983824741_n

Râd ca să-mi topesc Gheţarii minţii.
Râd ca să-mi sparg Pietrele sufletului.

Râd ca să-mi curgă Cascada imaginaţiei.
Râd ca să-mi cos Flori în păr.
Râd ca să depăşesc Ziua.

Râd ca să mă bucur de Natură.
Râd ca să-mi nuanţez Viziunile.
Râd ca să fiu EU.

(©extras din Argumentul Antologiei nationale VOCI FEMININE de Ana Nedelcu – coordonator si scriitor)