21 Martie – Ziua Poeziei si a Feminitatii … la superlativ

De Ziua Mondiala a Poeziei, Feminismul a dat glas unor versuri superbe (poezie colectiva), create in cadrul atelierului dedicat femeilor de dezvoltare personala prin scriere creativa, realizat impreuna cu psihologul Ema Petrescu http://www.despresuflet.ro/cabinete-psihologice/prahova/cabinet-individual-de-psihologie-petrescu-emilia-ploiesti–817/

Multumim tuturor pentru aceasta minunata, magica intalnire!

~ Esenţa Feminitǎţii ~

Minune, armonie, blândeţe ṣi splendoare
Femeie – alb/negru, bucurie/durere, yin/yang, cer/pǎmânt …
Jongler magic al creaţiei divine
Ce muzicǎ se-aude când pe pǎmânt pǎṣeṣti …
Te trezeṣti la viaţǎ, tu, femeie!

P1150042

 

Advertisements

Câte-un Drept la rând pentru un popor flămând

pentru 777

Trăim pe meleaguri de vis
Cu drumuri aferente gropilor … ca-n paradis.
Cu gunoi plutind pe mări
Şi transport naufragiat pe ṣine … de noroi.
Drepturi în Declaraţie avem
Încă din `48 le bem
Articolele oare le cunoaştem?
Pe drumuri mioritice ne scăldǎm
Alunecă drepturile la vale
În bumerang pe cǎi
Se pierd în foamea întru ignoranţǎ
Se viforǎ în ierni blocate … într-o uitată speranţă.
Drepturile pe rând măcar să le studiem
Că greu mai e deodată să le-avem.
Facturi din groaza iernii se scurg
Din ţevi cu călduri de petrol
În petrol flămânzim şi-n necuvânt
Pe care le-acoperim sub pământ.
Azi mai mâncăm sau plătim facturi?
Aceasta este întrebarea venită pe furtun
Ca de haine nu ne mai întrebăm
Iar la şcoală se joacă ţurca în horn
Pe manuale-nvechite de clor.
Mormane de văicăreli ne urcă-n cap
Pe rând, precum drepturi ni le citim
Sau nici măcar nu le ştim.
Că habar avem a citi clar
Printre rânduri nu avem habar
Ce să faci cu laptop-uri la ţară
Unde lumina e-aşa rară?
Secvenţe din vieţi ni se duc
Pe psihoze întru fericire
Din piramida lui Maslow citire
Uităm că nici nevoia primară
A zilei de ieri nu ne cânta-n chitarǎ.
Dezvoltare de vieţi căutǎm
În maldărul psihozelor dure
Aburite de crengi rǎsturante-n cunune
Oare unde-am pierdut catrena-n ture
De gâfâitu-n a sa poezie-n ṣure?
Vǎicǎrerile ne-afundǎ-n mizerie
Comiţând bube-n intelect
O, dar unde să mai fugă mintea
În noianul de facturi-select?
Drepturile Omului, cerem citire
De fiecare-n parte ca pe-o poezie
Să cunoaştem mai bine istoria, nevoia, dreptul din Troia
La ceas negru, ca să vedem ce facem
Când fuge nevoia.
Pe primele locuri menţinem curbura
Jegului de aer închis
Pe care-l respiri în paradis
La ceas cu plimbare de seară şi vis.
Cea mai accelerată creştere din UE
La nevoi, mizerie şi cutume
Ce ne-obosesc creierele
În faldurile de faimă dragele…
La scumpiri, sărăcie şi prostie,
Nepăsare să trăiască interesul
Acolo unde numai la buzunare-i progresul.
Ce să mai faci după 25 de ani
Cu o bucăţică de pământ
Agonisitǎ-ntru dezastru
Cu gemete de popor flămând?
Auto-flagelarea unei mase
Trăită zilnic pe rol
Suntem actori mari, de seamă
Ale acestor vremuri de cor….
Un cor antic ce rǎsunǎ-n codrii
Lui Eminescu cununǎ şi dor…

P1100678

(©Ana-Lucretia Nedelcu/LiterAnART)