UN VERS ÎNCREMENIT ÎN NOAPTE

În prispa unei nopţi limpezi de varǎP1190483
Zǎceau falnici ṣi cuminţi
Un ceas al timpului nesfârṣit
Şi o cǎlimarǎ arsǎ de soarele dogoritor.

Ceasul pǎrea de veacuri trǎsnit
Ancorat într-un timp static, leneṣ,
Ameţitor.
Iar cǎlimara îṣi aṣtepta creatorul
Ca pe o utopie fireascǎ … sǎ vinǎ…

…Sǎ vinǎ pentru a-I scrie istoria fǎrǎ noimǎ …
Diurnul mângâia blând
Aceastǎ creaţie încǎ rǎtǎcitǎ
Într-o zare ṣi pe o cale
De neîntrezǎrit
Pentru un observator absent …

Iubirea zǎcea ṣi ea adormitǎ
Adulmecând un cer înstelat,
O trǎsǎturǎ nedefinitǎ
De pe un vers plutitor
Ale cǎrui litere cereau
Un apostrof nou, îmbietor.

(Copyright©All rights reserved by LiterAnART/16-09-2014)

Advertisements