“Bătaia e ruptă din Rai, deci n-are ce căuta acolo!”

Despre violenţa domestică într-o sesiune de informare ţinută de poliţia locală. Unde? Nu, nu la oraş, cum poate ne gândim în primă fază, ci în mediul rural, acolo unde, cu siguranţă problematica dă mai mult de furcă comunităţii. Dar autorităţilor? Oferă cumva ceva de lucru lor, acest aspect considerat încă tabu în România? Păi nu prea şi asta pentru că “la ţară” omu`  este obişnuit cu znopeala şi nu prea zice nimic, sau zice câte-n lună şi-n stele înăuntrul locuinţei conjugale.

Avem o lege – Legea 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Ce facem cu ea? Avem un ordin de protecţie ce se adresează femeilor abuzate. Cum îl folosim când este nevoie?

Un subiect care, în alte ţări, bate recorduri în promovare şi aplicare a legislaţiei aşa cum se cuvine cetăţeanului, la noi bâjbâie pe la colţuri de instituţii, şopteşte din când în când la urechile oamenilor, fără însă prea mare ecou, sau rămâne amorfă în teancurile de hârţogărie atârnate prin dulapuri.

Avem legi, unele pot fi chiar utile, iar legea care combate violenţa domestică nu e deloc de neglijat.

Ştim câte drepturi are femeia în caz de abuz?

Ştim că ea, fiind agresată, poate semnala abuzurile către autorităţi, către Instanţele de judecată sau compartimentele de asistenţă socială?

Ştim că Ordinul de protecţie obligă agresorul să părăsească domiciliul?

Mai ştim că ordinul limitează distanţa şi locurile frecventate de victimă? Ştim de asemenea că, tot acest ordin, obligă agresorul să urmeze consiliere psihologică sau că există centre de zi dedicate agresorilor?

Aspecte pe care unii dintre noi le dăm deoparte sau în ograda altuia fără să realizăm că, atunci când există cazuri de abuz, ele trebuie semnalate.

Azi mă regăseam în sala Căminului Cultural (eu le-aş schimba denumirea!!) a unei comune din Prahova, asistând la o sesiune de informare despre violenţa domestică. La prezidiu, nu numai reprezentanţi ai poliţiei, ci şi primarul şi vice-primarul. Sala plină…de femei, mai ales că ele fuseseră invitatele principale astăzi, însă şi câţiva bărbaţi şi reprezentanţi ai “preoţimii române” (îmi pare rău, dar am alergie la unele categorii sociale! De remarcat însă bunăvoinţa de a participa). După o introducere bine-meritată, ni s-a rulat filmul “Aripi franţe”, un documentar despre situaţia câtorva femei din Penitenciarul Târgşor – singurul penitenciar de femei din România – în cazul “cum victima poate deveni agresor”.

Privirea lui era schimbată, era de om nebun…Regret ce-am făcut…

De la atâtea bătăi născusem copilul mort. Şi n-am mai suportat…Mi-au dat 15 ani…

Cum e viaţă de după? Cu multe regrete, evident. Mai bine Informează-te! Nu-ţi face singură dreptate!

De parcă nu ştiam deja, majoritatea cazurilor de violenţă domestică este cauzată de consumul excesiv de alcool care, din nefericire, a devenit boală patologică în România.

Totul s-a întâmplat în bucătărie… spunea una dintre femeile victimă devenită agresor “de bucătărie”. Oare toate se întâmplă în acest corner specific de casă?… amintindu-mi parcă de celebrele versuri ale hit-ului incontestabil “Gangster`s paradise”:

“Everybody’s running, but half of them ain’t lookin’

It’s going on în the kitchen, but I don’t know what’s cookin’

They say I gotta learn, but nobody’s here to teach me”

Ce se poate coace într-o bucătărie în afară de “hrană biologică, doamna”?… păi nişte abuz fiert la foc mic, cât se poate de mic până să dea în clocot şi să dea şi foc la casă dacă rămâne nesupravegheat.

Conform statisticilor ONG-urilor româneşti din domeniu, o victimă se hotărăşte să plece din situaţia nefericită atenţie!!!…a 7-a oară după abuz!!

De unde oare începe educaţia pentru sănătate, auto-apărarea, prevenţia, grija pentru a forma un cetăţean responsabil? Ghici că nu văd…

Tot conform statisticilor, anul trecut în Prahova au fost instituite 56 de ordine de protecţie… 56 de femei abuzate într-un judeţ întreg??!

Mai deunăzi, am vizionat un alt scurt documentar, de data aceasta filmat în Kenya, Nairobi, despre cursuri speciale pentru fete de cum să ai un “act sexual consimţit” şi să te aperi, desfăşurate în paralel cu alte cursuri pentru băieţi despre cum să-şi dezvolte o voce împotriva violenţei asupra fetelor/femeilor… Am zis…cred că s-a inventat Lumea a IV-a – România… pe când aceste cursuri şi la noi? Pe când o educaţie pentru viaţă?

Demersul de a iniţia în sfârşit sesiuni de informare şi în România, cu precădere în mediul rural, asupra acestor probleme, mi-a adus aminte cât de necesar este să facem cunoscut oamenilor posibilităţile şi opţiunile prin care să creeze un dialog cu autoritatea publică şi să rezolve probleme acute.

Dacă sesizările nu vin de la d-voastră, noi nu avem un glob prin care să vedem dacă d-voastră sunteţi abuzată acasă.

Bine spus…ce facem, oameni buni? Ne trag autorităţile de mânecă să devenim cetăţeni? Ştiţi cum este, “nu mai fac” e un mit (în contextul agresorului care, după o bătaie bună, vine “la cerşit” de convieţuire), dar “nu mai fac şi semnalez” e cu totul altceva (în contextul victimei care trebuie!! să semnaleze cazurile de abuz).

În acelaşi timp, noi toţi ceilalţi care asistăm la posibile agresiuni în spaţiul public, să lăsăm “rec-ul” (=înregistrarea 4 fun care e tare la modă) şi să intervenim. Avem atâtea mijloace.

Cine sunt victimele colaterale ale acestor incidente? Minorii, evident. Fără sens amintim efectele agresiunii emoţionale, verbale şi fizice asupra minorilor… Zilele trecute, un caz cutremurător a zguduit iar România: un copil de 15 ani, oripilat de ce a văzut şi auzit în timpul scandalului dintre părinţi, s-a urcat pe acoperişul propriei case şi a alunecat. Evident, că nu a supravieţuit. Iată cu se poate solda un astfel de incident… Cum să laşi un copil să crească într-o astfel de atmosferă şi, practic să devină şi el agresor la rândul lui?

În timp ce în alte ţări s-a dat decret prin care violenţa domestică nu mai există (¿?!!! păcat că nu-i din UE ca să mai urcăm şi noi în statistici…), in România lui 2017 vorbim despre a determina femeile să ia atitudine. Iată un pas bine făcut. Felicitări primăriei în cauză!

©LiterAnART

p1240156

p1240161

p1240157

p1240158

Advertisements

2 Comments (+add yours?)

  1. Nicusor Adrian Rotaru
    Feb 01, 2017 @ 08:21:01

    Cred ca la tara, in zona rurala deci, sunt cele mai intalnite abuzuri din cauza alcoolului in mare parte. Era o replica in serialul Las fierbinti: Lasa-l sa ma bata. Daca ma bate ma iubeste!
    Cam asa cu femeile abuzate in zona rurala. E alta educatie acolo.
    Daca ne mutam insa la oras unde se considera ca este alta cultura si alta educatie, femeile care nu iau atitudine dupa primul abuz, poarta o mare vina. Sa zicem ca ierti prostul, batausul, agresorul prima data si ii mai dai o sansa, pe motiv ca ai copii cu el, ca a gresit si el cand ti-a rupt mana/ invinetit ochii. Dar ce scuze mai ai cu urmatoarele ocazii? Deja intri intr-un cerc vicios si viata incepe sa semene a cosmar. Brusc barbatul care iti jura iubire, iti indeasa iubirea pe gat cu pumnul si nu mai seamana deloc cu cel alaturi de care iti imaginai ca vei imbatrani frumos. Din pacate cred ca femeile poarta o mare vina daca ajung in situatia descrisa de tine. Stiu ca suna al naibii de ciudat, dar stiu ca esti de acord cu mine, din reactia pe care ai avut-o la pasajul “o victimă se hotărăşte să plece din situaţia nefericită atenţie!!!…a 7-a oară după abuz!!”

    Reply

  2. LiterAnART
    Feb 02, 2017 @ 04:23:46

    perfect de acord, Adrian. acesta este si mesajul articolului, ca aceste incidente trebuie semnalate de catre femeile in cauza. intradevar, la tara problemele sunt mai mari, cum este si mentionat. de aceea am si apreciat demersul autoritatilor dedicat femeilor din mediul rural. multumesc pentru comment!

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: