Propuneri privind îmbunătăţirea curriculei şcolare în 16 puncte (nivel liceal)

I. Motivul emiterii propunerii – descrierea situaţiei actuale:

  • Materii şcolare depăşite de realităţile sociale;
  • Neconcordanţa între structura curriculei şi piaţa muncii (dificultăţi în găsirea unui loc de muncă pentru tânăra generaţie);
  • Deficit în exprimarea argumentată a propriei opinii a tânărului (gândirea critică şi asertivă);
  • Rezerve în a participa activ la viaţa comunităţii din care tânărul face parte;
  • Deficit în dezvoltarea  unor competenţe de bază ale  viitorului  adult  –  extras  din structura Europeană YouthPass – certifcatul ce atestă formarea esenţială a tânărului european în cadrul programelor de mobilitate şi experienţă profesională Erasmus+, 8 competenţe stabilite de UE ca fiind parte din programul life-long learning, la care se mai pot adăuga şi altele:
  1. Comunicare în limba maternă
  2. Comunicare în limbă străină
  3. Competenţe matematice, ştiinţifice şi tehnologice
  4. Competenţe digitale
  5. A învăţa cum să înveţi
  6. Competenţe interpersonale şi civice
  7. Iniţiativă şi antreprenoriat
  8. Conştientizare şi exprimare culturală
  • Deficit în formarea viitorului adult ca individ sănătos din punct de vedere fizic şi mental – ore de sport puţine, lipsa orelor de nutriţie sănătoasă etc.;
  • Deficit în formarea tânărului pentru viaţa de familie responsabilă şi pentru cunoaşterea propriei anatomii şi sănătăţi.
  • Deficit în formarea tânărului ca promotor al prezervării mediului, naturii şi animalelor (educaţia ecologică);
  • Deficit în punerea în practică (laboratoare) a noţiunilor teoretice;
  • Deficit în dezvoltarea creativă a adolescentului – ore insuficiente de arte şi metode non-formale;
  • Deficit în comunicarea cu părintii;
  • Deficit de consilieri şcolari (un consilier la 800 de elevi);
  • Prea multe nivele de control care pot inhiba elevii şi profesorii în facilitarea procesului de învăţare;
  • Deficit în formarea profesională a cadrelor didactice la standarde Europene;
  • Deficit de şcoli şi infrastructură în mediul rural – abandon şcolar;
  • Deficit în comunicarea dintre MEN şi alte Ministere – sărăcia este o altă cauză a abandonului şcolar;

II. Materii propuse în curricula modernizată|actualizată:

  1. Oratorie/Public Speaking – arta discursului public;
  2. Artă Dramatică şi Simbolism– dezvoltarea capacităţii de a înţelege dincolo de cuvinte, dezvoltarea empatiei şi a umanităţii;
  3. Comunicare şi Leadership (personal şi comunitar) – abilitatea de organizare;
  4. Educaţie civică şi participativă – formarea tânărului atât în calitate de cetăţean al statului din care face parte, cât şi în calitatea sa de fiinţă unică şi demnă, studierea regulilor fundamentale ale vieţii în societate, independenţa, responsabilitatea, drepturile omului, legislaţie etc.;
  5. Antreprenoriat – linii directoare în pornirea propriei afaceri pentru dezvoltarea unei economii durabile;
  6. Educaţie financiară – management personal şi de afacere;
  7. Sport, Nutriţie, Prim ajutor – educaţie pentru sănătate (zilnic);
  8. Educaţie sexuală – planning individual şi familial;
  9. Educaţie ecologică – protecţia mediului, a naturii şi a animalelor, reciclare etc.;
  10. Laborator– punerea în practică a noţiunilor teoretice (fizică, chimie etc.);
  11. Arte– muzică, desen, sculptură, artizanat, scriere creativă etc.;
  12. Dialog intercultural în context European – a înţelege şi trăi activ diversitatea culturală;
  13. Istorie şi legislaţie naţională şi Europeană – înţelegerea aprofundată a contextului european din care şi România face parte;
  14. Istoria religiilor – studiul lui Mircea Eliade;
  15. Psihologie/Dezvoltare personală – abordare modernă;
  16. Literatură/Jurnalism – abordare modernă;

book-3043275_960_720MENŢIUNI:

  1. Cei trei factori în actul educațional sunt: elev-profesor-părinte. Este necesară o școală a părinților, care să îi aducă pe aceștia mai aproape de sistemul educațional și de copilul lor (înțelegerea materiilor studiate de copil, dialog constructiv cu propriul copil, ajutor în caz de abandon școlar, participarea la excursii etc.);
  2. Rolul consilierului școlar: alcătuirea de programe comune părinți-elevi în cadrul cabinetului de consiliere.
  3. Eliminarea Inspectoratelor Școlare, verigă NEnecesară între școală și minister.
  4. REabilitarea şcolilor (rural) – construcţii precare şi a sălilor de sport aferente.
  5. Crearea de locuri de muncă pentru ca sărăcia să nu mai fie o altă cauză a abandonului şcolar.
  6. Salarizare de nivel european pentru cadre didactice. (!!!) Aceasta induce motivația pentru a crea rezultate excepționale.
  7. Crearea stagiilor de practică eficiente pe fiecare sector de activitate; corelarea studiilor cu piația muncii. (necesită studiu aprofundat şi amănunțit)
  8. Materiile propuse necesită o aplicabilitate de tip proiect/project based, bazată pe lucrul interactiv şi în echipă;

III. Măsuri de implementare a materiilor noi:

Există două posibilităţi:

  1. Pe termen scurt – pentru o implementare imediată, se poate apela la experţi din alte domenii (pe lângă profesorii deja existenţi în şcoli) – traineri aparţinând diferitelor ONG-uri specializate şi companii, manageri şi antreprenori de succes, nutriţionişti, muncitori sociali, artişti, medici şi asistenţi, străini cu poveşti de succes dezvoltate în România – care să susţină un nr. de ore săptămânal/Săptămâna Altfel, să fie invitaţi speciali în cadrul anumitor ore de curs.

Propunem ca specialiştii mai sus menţionaţi să ia parte la modernizarea curriculei ca persoane remunerate.

  1. Pe termen lung – organizarea unor cursuri de specializare pentru profesori, cu traineri specializaţi în educaţie contemporană, aliniată la standarde europene.

IV. Posibile rezultate/impact social:

  • Îmbunătăţirea canalelor de comunicare între cetăţeni şi instituţii;
  • Creşterea responsabilităţii individuale sau de grup în cadrul comunităţii – soluţii optime pentru diverse probleme locale;
  • Dezvoltarea unei economii durabile prin intermediul micului antreprenor;
  • Responsabilitate pentru sănătatea proprie şi a comunităţii;
  • Un mediu curat şi pentru generaţiile următoare;
  • Promovarea tradiţiei adaptată în context multicultural;
  • Înţelegerea muncii voluntare ca dezvoltare a comunităţii dar şi ca dezvoltare personală;

Propunerile de mai sus nu sunt menite a încărca curricula şcolară, ci dimpotrivă, a înlocui subiectele/materiile învechite cu noi conţinuturi, în viziune contemporană, europeană. Astfel, sistemul educaţional românesc va putea intra în circuitul European al unui învăţământ de calitate, în centrul căruia să se afle tânărul şi nevoile lui, dar şi nevoile societăţii.

Prin bunăvoinţa tuturor actorilor implicaţi în sistemul educaţional şi prin adaptare, aceste propuneri pot fi extinse şi la celelalte niveluri şcolare pre-universitare – primar, gimnazial.

Iniţiatori:

  • Gabriela Nedelcu – profesor pensionar limba Engleză – nivel liceal (Colegiul Economic Virgil Madgearu Ploieşti);
  • Ana Nedelcu – filolog, scriitor, expert în studii Europene, formator şi lucrător de tineret, antreprenor;

 07/01/2018

(Varianta îmbunătăţită a materialului trimis în decembrie 2013 ~ listă deschisă)

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s