…sau despre cum ne implicam in comunitate noi, tinerii…@ profil de voluntar & exemple de buna practica
Despre voluntariat şi învăţarea pe tot parcursul vieţii
Mă numesc Ana NEDELCU şi sunt formator în proiecte educaţionale şi de tineret, dar şi Ambasador al Dialogului Structurat cu TINErii în judeţul Prahova, parte din reţeaua naţională de ambasadori ai Forumului Tinerilor din România, un proiect în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comisia Europeană.
Dialogul Structurat reprezintă instrumentul folosit la nivelul Uniunii Europene pentru luarea în considerare a opiniei tinerilor la momentul realizării politicilor de tineret. În acest sens, DS aduce împreună la discuţii tinerii şi persoanele aflate în poziţii decizionale-cheie.
Fiind o persoană dinamică şi mereu deschisă către procesul de învăţare, aplecarea către varii domenii de activitate mi-a oferit posibilitatea de a mă dezvolta multi-disciplinar, de a dobândi o gândire critică ṣi creativă prin conexiuni către o abordare vizionară. De asemenea, posibilitatea de a mă forma într-un context multicultural prin implicarea în nenumărate proiecte internaţionale, m-a format ca om deschis către culturi noi ṣi viziuni avangardiste. De aceea, un motto după care mă ghidez în viaţă este: Gândeşte global, acţionează local! Un interes pentru mersul lumii per ansamblu, o gândire deschisă care are capacitatea de a face conexiuni între domenii, popoare şi naţiuni, ne pot conecta iniţiativele locale la un bine extins, ne pot conecta cu oameni din alte colţuri ale lumii care poate că luptă pentru aceleaşi principii, idealuri şi viziuni. Din experienţă proprie, pot spune că proiectele multiculturale sunt cele mai interesante şi mai de impact pentru societate, demersuri din care înveţi foarte mult cum poţi aplica şi tu în comunitate anumite strategii şi idei.
Rolul actual pe care-l deţin în domeniul tineretului şi al politicilor de tineret, ca şi ambasador al dialogului structurat cu tinerii, un rol pro bono de altfel, poartă în spate o experienţă complexă şi de lungă durată, experienţă marcată prin implicarea în diferite iniţiative şi proiecte.
Experienţa mea ca voluntar începe în anul 2006 când, cu mare entuziasm, curiozitate şi dedicare, am făcut debutul în activităţile extra-curriculare împreună cu elevi de liceu în cadrul unui Colegiu din Ploieşti. De ce am ales acest context? Poate că nu l-am ales eu, ci a venit el spre mine, deoarece am avut şansa să lucrez cu un cadru didactic foarte dedicat care îmi este şi părinte. Împreună, am înfiinţat în liceu o trupă de teatru cu care am pus în scenă diferite piese, majoritatea scrise de elevi, altele fiind în limba engleză ale unor dramaturgi celebri, dar şi un scenariu ce-mi aparţine. De la educaţia prin teatru clasic până la scenariul axat pe teme sociale, elevii au avut posibilitatea să-şi dezvolte competenţe necesare vieţii reale precum discursul public, comunicarea şi relaţionarea, gestionarea emoţiilor şi dezvoltarea creativităţii prin scris, în cazul celor care contrbuiau cu scenarii scrise. Un real succes în acest sens a fost abordarea temei sociale în teatru a “migraţiei forţei de muncă” în anul 2007, an în care acest fenomen lua amploare în România şi unde copiii şi tinerii erau abandonaţi de părinţii care plecau la muncă în alte ţări. De ce a avut un impact semnificativ? Pentru că majoritatea tinerilor care au dorit să se implice erau chiar cei în cauză, alegând să-şi gestioneze emoţiile negative prin acest tip de implicare. Scenariul mi-a aparţinut şi a fost prezentat ca spectacol-lectură, ulterior fiind publicat în două antologii: judeţeană, respectiv naţională, în domeniul educaţiei extra-curriculare şi al mini-scenariului social.
Anul 2007 a fost un an plin de activităţi şi iniţiative. Din sfera educaţiei la liceu am trecut la sferă cultural-artistică. După terminarea studiilor universitare, m-am îmbarcat direct într-un tren de Sibiu, fiind extrem de motivată să fiu voluntar în cadrul Capitalei Culturale Europene. Episodul “voluntar în Sibiu” chiar are o poveste frumoasă mai ales prin faptul că motivaţia de mă implica în sfera cultural-artistică a fost atât de puternică, încât am aplicat sintagma “a-ţi lua bocceaua la spinare şi a pleca pur şi simplu” fără să mai aştept confirmări de acceptare sau răspunsuri. De aici, un episod frumos de aproximativ două luni mi-a conturat viaţa la Sibiu, alături de oameni minunaţi, timp în care două luni au însemnat doi ani, activităţile fiind multiple şi diverse, desfăşurate într-un deosebit context multicultural.
Trecând un pic peste ani, timp în care am continuat să mă implic în cursurile de teatru cu liceenii, anul 2011 marchează o altă etapă importantă în activitatea mea de voluntar, de data aceasta în sfera proiectelor europene interculturale. Dialogul intercultural nu-mi era străin, experienţa de voluntariat dintr-o Capitală Culturală Europeană punându-şi amprenta în acest sens. Prin intermediul programului de Masterat şi a unei oportunităţi inedite, m-am alăturat unei reţele Europene de tineret, cu tineri aparţinând din peste 10 ţări, cu care am organizat şi participat în iniţiative şi mobilităţi Europene timp de 3 ani, în Franţa şi România, respectiv în Ploieşti, unde, în 2011, am organizat o tabără Europeană de tineret în parteneriat cu Univ. Petrol-Gaze, prin programul de atunci “Tineret în acţiune”. Tot prin intermediul acestei reţele, am avut şansa ca, în 2013, să parcurg programul “Serviciul European de Voluntariat”, timp de un an, în oraşul Marsilia din Franţa. Pot spune că aceasta a fost o experienţă singulară care m-a transformat foarte mult şi din foarte multe puncte de vedere. Mi-am dezvoltat competenţe în multiple domenii, de la management de proiect la lucrul cu copiii în medii defavorizate. La reîntoarcerea în ţară şi ca de fiecare dată după parcurgerea unui stagiu dedicat tinerilor, am luat iniţiativa de a lansa o campanie de informare în rândul tinerilor ploieşteni despre cum ar putea să beneficieze şi ei de astfel de mobilităţi Europene şi programe de voluntariat atât de necesare dezvoltării personale şi profesionale. Am parcurs câteva licee şi am scris articole despre acest aspect, devenind practic mentor pentru tineri în ceea ce priveşte managementul proiectelor şi al voluntarilor, dar şi al mobilităţilor Europene, în special SEV.
De la sfârşitul anului 2013 până în vara lui 2015, am avut şansa să mai parcurg câteva programe Europene de tineret axate în special pe politici de tineret şi antreprenoriat social, în urma cărora am diseminat informaţia la nivel local, devenind o obişnuinţă pe care am considerat-o necesară în rândul tinerilor din comunitatea locală.
Începând cu anul 2014 şi până în prezent, am fost activ implicată în sfera tineretului şi a educaţiei non-formale, colaborând din ce în ce mai mult cu asociaţii, ONG-uri şi instituţii locale. Am iniţiat ateliere de educaţie ecologică (dezvolt un concept de educaţie ecologică încă din 2005), ateliere de scriere creativă (cu debut în liceele ploieştene), formări pentru tineri şi “Caravana Cetăţeniei Active Prahova 2016” (proiect nominalizat la Gala Comunităţii Prahovene 2016, categoria “Leadership comunitar”), demers iniţiat ca ambasador al dialogului structurat cu tinerii.
Pe scurt, acesta ar fi parcursul experienţei mele ca voluntar atât în ţară cât şi în străinătate, o experienţă de învăţare continuă pe care o recomand tuturor tinerilor pentru o dezoltare personală şi profesională optimă.
Consider că, a fi voluntar în domenii de interes, este extrem de necesar pentru orice persoană care doreşte să-şi acceseze laturi pe care poate nu le-a cunoscut până atunci, şi să-şi depăşească anumite limite la care poate nu se gândise niciodată. În acest sens, avem nevoie doar de o doză de curiozitate, dorinţa de creştere şi de contribuţie într-o sferă socială care are nevoie.
A fi voluntar nu înseamnă însă că suntem singurii salvatori ai lumii, deoarece sfera ONG în esenţă reprezintă un imbold către mediul public şi privat în a coopera în tot acest proces al unui mers benefic în societate. ONG-urile şi voluntarii nu fac treaba în locul autorităţilor, ci le cheamă pe acestea la masa dezbaterii, a negocierilor şi propun schimbări legislative benefice tuturor, pe care să le implementeze împreună.
De ce este voluntariatul atât de important pentru dezvoltarea individului? Deoarece el incumbă metode ale educaţiei non-formale, un tip de educaţie atât de răspândit în lume care, încet, încet, ia amploare şi în România. Recunoaşterea metodei educaţionale non-formale este extrem de importantă şi utilă, nu numai în sfera ONG de unde ea pleacă, ci şi în sfera educaţiei formale din şcoli, licee şi universităţi, instituţii care ar trebui să-şi schimbe perspectiva când vine vorba de “educaţia optimă”. Non-formalul este tot educaţie, însă cu un adaos important: practica, a învăţa prin joc, a învăţa prin experimentare sau, cum i se mai spune, învăţarea experienţială, pe care unele sisteme de învăţământ European au adoptat-o în întregime, realizând o adevărată reformă în sistem cu rezultate extraordinare. Nu în ultimul rând, activitatea sau stagiile de voluntariat reprezintă o carte de vizită semnificativă în paginile CV-ului personal, pe care, sper ca societatea românească să o recunoască din ce în ce mai mult în anii următori. În contextul în care în alte ţări Europene sau în SUA aceste stagii sunt obligatorii pentru recunoaşterea unor abilităţi practice şi pentru piaţa muncii, tot aşa şi în România piaţa muncii ar trebui să recunoască şi să aprecieze că tinerii îşi doresc să se dezvolte şi să se pregătească astfel.
Voluntariatul poate fi accesat la orice vârstă, deoarece nu poate aduce decât beneficii celui ce-l practică, astfel că a fi voluntar este egal cu a învăţa pe tot parcursul vieţii.
Articol de Ana Nedelcu
Lucrator de tineret si Ambasador al Dialogului Structurat cu TINErii Prahova
articol aparut in brosura “Povestile voluntarilor prahoveni” 2016
ilor de toate varstele;
nisational team:
