Raport_Caravana Cetateniei Active PH 2017

Sfarsitul lunii iunie marcheaza si finalul demersului prahovean pe dialog structurat cu TINErii – “Caravana Cetateniei Active” 2017.

Toate detaliile aferente acestei initiative pot fi parcurse in raportul anexat aici RAPORT-Caravana-Cetateniei-Active-PH-2017

Forumul Tinerilor Ro recruteaza!

FORUMUL TINERILOR DIN ROMÂNIA RECRUTEAZĂ!
Fii #Ambasador al tinerilor

Formăm o echipă nouă de peste 100 de tineri, Ambasadori ai Dialogului Structurat cu TINErii. În calitate de ambasador ai responsabilitatea de a organiza consultări între tineri și autoritățile publice locale, de a pune problemele tinerilor pe agenda publică, dar și de a crește nivelul de informare în rândul acestora.
Poți de asemeni să inițiezi proiecte, ce răspund nevoilor tinerilor, având posibilitatea să primești finanțare și totodată să devi coordonator de proiecte. Prin ocuparea acestui post, de AMBASADOR al Dialogului Structurat, devii o voce pentru tinerii din județul tău, o persoană de încredere pentru cei ce vor să se implice.

Detalii si inscrieri la https://docs.google.com/forms/d/1NMDqzWqGf0Qh3Z9JvgoU75beV5iMN7rvIYHknmoYYUs/viewform?chromeless=1&edit_requested=true

Caravana Cetateniei Active Prahova 2017

APEL DESCHIS CĂTRE

ŞCOLI, UNIVERSITĂŢI, CENTRE EDUCAŢIONALE ŞI DE TINERET, DIRIGINŢI ŞI PROFESORI, ONG-uri ŞI ASOCIAŢII

Dăm REstartul „Caravanei Cetǎţeniei Active Prahova”, un proiect inițiat de Forumul Tinerilor din România, reprezentat de ambasadoarea la nivel de judeţ, Ana Nedelcu, dezvoltat în 2017 cu susținerea Asociaţiei ROI.

Iniţiativa constǎ în organizarea de întâlniri şi ateliere pe probleme civice ṣi participative cu TINErii (elevi, liceeni, studenṭi şi tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 35 de ani) în mediile urban şi rural ale județului Prahova.

Fiecare întâlnire cuprinde două componente:
1. Concepte de culturǎ civicǎ ṣi participativǎ.
2. Atelier tematic pe probleme la nivel local/judeṭean ce implicǎ TINErii.

 CONDIŢII DE PARTICIPARE:

1. Perioada de desfăşurare a atelierelor este martie-iunie 2017. Vă puteţi înscrie în această perioadă până la data de 13 aprilie 2017 completând acest formular => https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeFHrM6GCgr6eg1TG_axyHHf0spb8Fkjd8Urta6cKuEjPMU5g/viewform?c=0&w=1. Participarea este gratuită.
2. Sesiunile vor avea loc săptămânal, în zilele de vineri, ocazional in weekend (depinzând de disponibilitatea partenerilor).
3. Numărul de participanţi este de minim 15 şi maxim 35.
4. Tinerii pot participa împreună cu profesorii/coordonatorii lor.
5. Se vor oferi adeverinţe şi diplome de participare atât partenerilor coordonatori cât şi tinerilor participanţi.

Punctele de vedere exprimate de către tineri vor fi transmise printr-un raport către autorităţile publice locale, naţionale şi Europene în vederea stimulării participării tinerilor la viaţa comunităţii. Procesul de consultări la nivel local face parte din amplul  proces al dialogului structurat cu tinerii la nivel European.

Dialogul Structurat cu TINErii reprezintă instrumentul folosit la nivelul Uniunii Europene pentru luarea în considerare a opiniei tinerilor la momentul realizării politicilor de tineret. Astfel, Dialogul Structurat aduce împreună la discuții tinerii și persoanele aflate în poziții decizionale cheie.

Raportul final al demersului va fi publicat pe site-ul Asociatiei ROI – http://aroi.ro/ şi pe https://ananedelcu.wordpress.com/.   

~~~

Iniṭiativa face parte din procesul de implicare al Anei Nedelcu în calitate de ambasador judeṭean pentru Forumul Tinerilor din România, parte dintr-o rețea de aproximativ 70 de ambasadori ai dialogului structurat la nivel naṭional. Ana Nedelcu este formator si lucrǎtor de TINEret încǎ din 2005, fiind implicatǎ activ în proiecte ce vizeazǎ TINErii atât la nivel naṭional cât ṣi European.

http://forumul-tinerilor.ro/

Apel oficial aici http://aroi.ro/caravana-cetateniei-active-_-prahova-2017/

Partener media

Salutam raspunsul pozitiv ulterior al Primariei Ploiesti in a se alatura demersului.

 

O Românie într-o agoră unită

2017 –  România, ţară care, după 27 de ani de stare amorfă invadează, de şase seri încoace, piaţa unei victorii din bătrâna capitală Bucureşti. Piaţa Victoriei, în faţa Guvernului României, punctul zero al democraţiei 2017, al doilea punct zero după Piaţa Universităţii şi masacrul din `89 care, cu preţul dispariţiei unor suflete tinere, intram şi noi în rândurile naţiunilor democratice Europene din blocul de Est.

Iată că, după 27 de ani de libertate mascată se iveşte, din negura unor suflete chinuite, oprimate de neajunsuri, VOCEA, o voce a poporului român pe cât de mută până acum, pe  atât de vie la început de 2017.

Radiografia unei capitale împânzite de 280 de mii de oameni  (şi alţi 300 de mii în ţară) care cer în mod paşnic să li se respecte drepturile, reeprezintă un triumf substanţial, un triumf al unei ţări din categoria “teatrul oprimatului” în care Forumul decide să schimbe traiectoria stării de fapt într-un deznodământ fericit, constructiv. Un triumf al unei ţări care, până mai ieri, reprezenta o faţă hidoasă a Europei, a lumii, o ţară neputincioasă, cu accente de escrocherie, hoţie, cerşetorie şi vandalism, România face azi schimbarea la faţă. Brusc, devenim un model, un exemplu pe care întreaga lume nu l-a mai văzut până acum, o lume care stă acum cu ochii aţintiţi către proces… România, un protest paşnic al unei formaţiuni de aproape un milion de oameni ieşită din case pentru a face dreptate…

Am fost în stradă. Am protestat pentru a câta oară pentru o ţară care îşi doreşte să nu mai găzduiască proprii refugiaţi, pentru o naţie care îşi doreşte să iasă din boală, dintr-o comă profundă de 27 de ani şi care acum îşi cere dreptul la viaţă, acum renaşte.

Am fost în stradă şi am rămas profund impresionată de zâmbetele românilor pe care nu le văzusem până atunci, acele feţe pe care le observ zi de zi mergând cu ochii în pământ şi cu expresia trasă ca a unui muribund. Acum nu. Acele zâmbete îmi vor rămâne întipărite în minte, aşa cum îmi va rămâne şi expresia sutelor de copii veniţi de mână cu părinţii pentru a-şi exprima cetăţenia activă. Dacă şcoala românească n-a reuşit până acum să facă o educaţie civică adevărată, cu ocazia trezirii României 2017, este absolut fabulos cum aceasta se face direct “în teren”. Nu pot să nu admir şi să nu respect până la lacrimi părinţii care-şi aduc copiii la proteste zilele acestea (la Bucureşti nu mai vorbesc, dar şi la Ploieşti au participat destui). Este cel mai inspirat şi mai constructiv lucru pe care îl poţi face ca părinte pentru o generaţie viitoare sănătoasă.

Iată cum, dintr-o lume a IV-a pe care se pare că o inventasem în ultimii 9 de ani de Uniune Europeană din neputinţa de a ne alinia standardelor civilizaţiei, azi suntem o voce care schimbă starea de fapt, care aduce speranţa adevărată că România se schimbă şi se reconstruieşte de la zero. Azi pot să spun pentru prima dată că sunt mândră că sunt româncă şi asta pentru că numai participarea civică colectivă în mod constructiv determină mândria unei naţiuni.

Mulţumesc, România!

©Ana Nedelcu/LiterAnART

Patriot pe burta goală sau Cum e “să fii mândru”

Sfârşit de 24 Ianuarie – o altă zi importantă pe care românul s-o sărbătorească cu fast: “să fim patrioţi!”, “să ne exprimăm patriotismul!”, “de ce nu ies tocmai tinerii la festivismele lui 24 ianuarie?”, chiar nu mai sunt interesaţi de istorie şi patriotism?”…

Deja “să fim patrioţi”, “mândrii că suntem români” este de prea mult timp un clişeu de “3 la 10 lei”. Doar că partea cu “tinerii” devine, după părerea mea, chiar penibilă. Cu surle şi trâmbiţe şuieră pe la posturile TV şi din gurile neobosite ale jurnaliştilor cât şi ale invitaţilor prezenţi, “de ce nu sunt tinerii la <horă>?”

Păi hai să luăm categoria “tânăr” şi s-o disecăm pe toate laturile problemei, să vedem dacă din autopsia cu pricina iese ceva util. În primul şi-n primul rând, sistemul de educaţie, pentru acest tânăr, se zbate, este mult prea bolând că să-i mai şi formeze acestui tânăr o conştiinţă de adevărat cetăţean, sau, după limbajul european, de actor social. Ce să ştie şi să facă acest tânăr dacă la şcoală, în majoritate, i se aplică sintagma “tu când vorbeşti cu mine să taci”? Nu vorbesc din cărţi, vorbesc din experienţa unui tânăr care s-a mişcat prin cancelarii şi prin clasele de nivel liceal, deci cu cea mai vulnerabilă, dar şi cea mai avidă de informaţie generaţie. Atelierele de educaţie civică pe care le-am iniţiat din rolul meu de ambasador al dialogului structurat, m-au făcut să văd şi mai clar că acest tânăr este în căutare cu lumânarea (pe bune) de oameni care să-l înţeleagă, care să-l asculte şi să-i valideze părerile. Trist…foarte trist să observi cum generaţia tânără îşi caută ca un câine un “adăpost” unde să simtă că se poate dezvolta. Astfel, orele mele de invitaţie la dezbatere, identificare de probleme şi soluţii s-au transformat în adevărate agore ale cetăţeniei active. Însă, în limita posibilităţilor de timp şi resurse, numărul tinerilor care au parte de educaţie non-formală nu este prea mare, deşi colcăie de programe Erasmus şi altele ca ele pe toate platformele educaţionale şi de tineret. Cu siguranţă însă, că aceste oportunităţi nu ajung la urechile tânărului, profesorul nefiind informat în acest sens. Şi dacă ar fi, “ce-mi pasă mie?”, “Proiect european? Ha…nu mă bag la aşa ceva” sau “în săptămâna altfel, oricum stăm acasă”…ca să nu mai spunem de abordarea unor astfel de metode….

Acest tânăr pe care ba îl criticăm acerb pentru ceea ce este şi ce face sau ce nu ştie, ba îl vrem activ şi patriot.

Acest tânăr român se zbate între 3 rele unele mai scăpate din infern ca altele: familia îl ignoră fiind preocupată de “profesiunea mea corporaţiunea” şi de creditele pe 30 de ani, sau, din contră, unele n-au cu ce să-i îmbrace şi hrăni, rămânând suspendaţi în nivelul 1 de Maslow; şcoala care….deja am spus…; şi societatea care trage de tânăr din toate direcţiile – piaţa muncii nehrănită şi la propriu şi la figurat, deci, implicit un trai după care alergi zi de zi, doar doar l-oi prinde şi l-oi domestici un pic, ca să simţi şi tu că trăieşti decent şi cu toţi boii acasă (la mansardă şi în ogradă).

Păi cum să ceri tânărului să fie patriot? Pentru ce şi pentru cine să fie el patriot, cum să spele el toate greşelile adulţilor din jurul lui şi să aibă grijă şi de el şi de societate? E ca şi cum un copil rămâne îndatorat vieţii din cauza neputinţelor părintelui. Cam cât de mare să fie frustrarea?

Mai deunăzi, cineva mi-a spus că este de acord cu acea sintagmă cum că unii nu sunt născuţi să ia bacul, comentariu făcut, culmea, de o tânără. Mă gândeam la mecanismul preluării informaţiei unei generaţii anterioare (sau mai multor) unde canalul de gândire personală şi analiză critică lipseşte. Aşa zice lumea, aşa trebuie să fie…Ei, dacă această sintagmă “fuse dată pe post” va trebui să fie şi adevărată. Şi uite aşa, tânărul care e bombardat de aceste informaţii despre generaţia sa, face stânga-mprejur, se încarcă în TIR şi străbate Europa în căutarea supravieţuirii. TIR-ul ca TIR-ul, dar să speli la fund gerontocraţia, e impardonabil. Apoi, “Europa sucks”, “tot mai bine e acasă”, deşi aici cam faci foamea, iar cărămizile casei nu se pot pune la zid decât prin munci grele şi veri pierdute punând perete cu perete, cameră cu cameră, mobilă cu mobilă etc, şi-n câţiva ani te faci om.

Şi tot mai deunăzi, urechile mi-au mai auzit o contorsiune: “e plecat în afară? Las` că e bine…”. Mă întreb dacă şcoala, familia, societatea nu trebuie să formeze tînărul să schimbe în bine ţara lui, fără să fie încurajat să dea bir cu fugiţii, să evadeze din carceră şi să muncească pe pământ străin, pe care apoi, culmea cinismului, îl mai şi critică: “ăia sunt aşa, să vezi ce proşti sunt ăia, dar copiii noştri nici nu se compară cu ai lor” etc.

În adevăr, de fapt tragem apa la WC peste destinul acestui tânăr…şi-apoi îl vrem patriot.

Sclavia e de multe feluri: corporaţiune ambalată la costum şi 4 ace, unde 7 din 7 să muncim pentru un salariu de 10 ori mai mic decât al aceleiaşi firme în alte ţări; munca de jos în UE, viitorul tânărului sclav de Uniune Europeană, devenit deja un robot furat de pe băncile şcolii neterminate, care va sfârşi a calcula perimetrul casei.

Patriotism…ce este el de fapt? Cum pretind adulţii de la acest tânăr să schimbe ceva, când, de fapt, nu-l încurajează absolut deloc spre noutate, implicare, vizionarism şi inţiativă? Cum l-am lăsat pe tânăr în ultimii 27 de ani să vină cu ceva nou? Cum l-am lăsat să devină patriot adevărat şi să schimbe cursul istoriei recente? În ce mod l-am încurajat către o Românie modernă? Evident, uitându-ne “pe străzi”, în nici un fel, sau, ca să nu fim ursuzi, într-un fel în care consistenţa nu s-a format încă.

În România, la 40 de ani, eşti încă “generaţia în blugi”…mă bucur însă că, abia anul trecut, 1-2 tineri de 25-30 de ani au reuşit să ocupe nişte funcţii publice pe bune. Şi aceia priviţi ca nişte intruşi.

Personal, fac parte dintr-o generaţie care s-a implicat şi se implică, după propriile puteri şi posibilităţi, în educaţia celor de după ea. Ca mine, mai sunt, sunt destui, dar niciodată suficienţi. Aceşti tineri au înţeles că “acasă-muncă” şi “muncă-acasă” nu e suficient în “a fi om”, implicit “a fi cetăţean”.

Patriot? Cum e să fii patriot? Să baţi hora la fiecare festivism din an, să râzi la aberaţiuni, să-i dai cu duşca precum “fermierul” român la crâşma satului după ce şi-a vândut “ferma”? (oare de ce facem mişto de francezi că îşi spun “fermieri” sau artizani”??? când ei chiar asta sunt? Şi da, o fac cu tot sufletul şi responsabilitatea!).

Patriot, aş spune eu, înseamnă să te trezeşti din lene, din starea de somn pe care ţi-o furnizează “dormeo” chiar de dimineaţă.

Patriotism înseamnă să fii cetăţean al polisului (de aici “politică” dacă nu ştiam deja), să activăm, să ne cerem drepturile, să semnalăm, să vrem ca ţara noastră să fie ok, să facem propuneri, să activăm politic (da, politic înseamnă să activezi în polis=cetate=oraş). Te-ai născut, eşti parte din polis, eşti responsabil, cum şi polisul este responsabil pentru membrii ei.

Patriotism, nu în ultimul rând, înseamnă să-ţi pui întrebarea: Eu cum vreau să arate România lui 2017 şi mai departe? Ca o ţară civilizată cu tot ce presupune acest aspect sau ca o ţară de lumea a IV-a pe care, din nefericire, am reuşit s-o inventăm?…

Sfârşit de 24 Ianuarie…o altă zi importantă pe care românul s-o sărbătorească cu fast: ce să sărbătorim? Ruşinea că de 27 de ani n-am reuşit mai nimic? Că n-am reuşit să facem unirea cu Moldova?…păcat de istorie…câteodată ne pătează obrazul…asta dacă-l simţim înroşit…

©LiterAnART

 

22 de probleme, 22 de MOTIVE pentru care sa mergi la vot pe 11 decembrie

TINEre, in decursul verii 2016, ca urmare a implicarii tale in “Caravana Cetateniei Active Prahova”, ai semnalat comunitatii si ambasadorului dialogului structurat cu TINErii, problemele cu care te confrunti in comunitatea in care traiesti si iti desfasori activitatea. Cu mult entuziasm, curaj, implicare si responsabilitate, am parcurs un proces frumos care a avut menirea sa te aduca pe TINE, ca si actor social, in centrul preocuparilor urbei natale. De ce? Pentru ca TU sa devii cu adevarat responsabil si implicat pe termen lung in tot acest proces numit “societatea in care vreau sa traiesc”. Si iti multumim pentru asta. Astazi, iti oferim sansa sa impartasesti cu toti TINErii tarii problemele identificate de tine, cat mai ales motivele ce decurg din acestea pentru a favoriza mersul la vot.

Ce vei face pe 11 decembrie? Sper ca stii deja ca trebuie, dar chiar trebuie sa te duci la vot, sa-ti exerciti acest drept si sa participi la procesul decizional al Romaniei.

Si pentru ca ai identificat 22 de probleme comunitare/judetene, iata tot atatea motive pentru care sa mergi la vot pe 11 decembrie:

1. Vrei sa respiri aer curat, sa stii mai multe despre reciclare si cum se pot respecta normele europene privind poluarea? Vrei sa devii un cetatean responsabil de mediul inconjurator? Atunci hai la vot!
2. Vrei sa contribui la stoparea defrisarile si sa ajuti la plantarea de noi paduri pentru a asigura un viitor “verde” Romaniei? Atunci hai la vot!
3. Vrei sa ai parcuri mai multe unde sa desfasori activitati recreative? Ai idei in acest sens? Atunci hai la vot!
4. Iti doresti o infrastructura moderna si mijloace de transport dotate la nivel european? Voteaza!
5. Iti doresti un trafic descongestionat fara a astepta ore intregi pe sosea, poluand si risipind energia? Atunci hai la vot pentru sosele degajate!
6. Iti doresti sa ai dreptul la opinie in societate? Atunci hai la vot! Aceasta este sansa ta, opinia ta exprimata prin stampila de vot!
7. Te consideri discriminat si ti-ai dori sa diminuezi acest fenomen de dialog instigator la ura? Atunci hai la vot si schimba perceptia asupra categoriilor defavorizate!
8. Ai vrea ca tinerii sa se implice mai mult in comunitatea educationala si nu stii cum poti face asta? Hai la vot sa decizi cui te-ai putea alatura eventualelor initiative pe care le ai pentru comunitatea ta!
9. Ti-ai dori ca tinerii sa fie mai informati si sa devina mai constienti de optiunile profesionale de viitor? Atunci hai la vot, exprima-ti parerea si alege pe cel ce te va ghida in demersurile viitorului.
10. Somajul in randul tinerilor romani este de 24%. Tu cum te-ai gandi sa micsorezi acest procent si sa creezi un context favorabil pe piata muncii? Hai la vot, caci prin optiunea ta, vei alege pe cel ce va actiona direct in acest sens.
11. Iti doresti sa schimbi parametrii unui sistem educational invechit? Cu siguranta da. Stii foarte bine ca acest sistem este in colaps. De aceea, acest sector are cea mai mare nevoie de TINE! Hai la vot pe 11 decembrie pentru a face reforma in educatie! Depinde de tine pe cine alegi sa faca schimbarea in bine.
12. In tarile moderne se invata prin metode interactive cultural-artistice. Tu simti ca inveti fara sa-ti dai seama, atat de usor incat informatia si experienta ti se imprima in celula? Daca vrei sa imbini utilul cu placutul, sa ai acces la cultura, educatie non-formala, stagii de practica sau formari axate pe abilitati antreprenoriale, hai la vot si poti contribui si tu la demersurile unei educatii formale, non-formale si informale constructive!
13. Crezi ca scoala ta are nevoie de investitii semnificative (laboratoare, manuale, materiale didactice, spatii special amenjate etc.), atunci hai la vot si construieste o scoala noua, asa cum iti doresti! Stiai ca unele scoli din mediul rural nu au nici macar usi, banci sau apa? Cum sa dezvoltam mediul rural? Ca licean cu proaspat drept de vot, ai posibilitatea sa schimbi contextul in care tie nu ti-a placut sa activezi si sa lasi generatiilor de dupa tine o noua scoala, una moderna care sa respecte standardele europene.
14. Vrei sa devii un cetatean activ, un actor social si ti-ai dori sa poti motiva si alti tineri sa-ti urmeze exemplul? Atunci hai la vot! Aceasta este sansa sa arati ca-ti pasa.
15. Ti se pare ca societatea are nevoie de un cod al bunelor maniere? Este foarte adevarat. Chiar are nevoie de asa ceva. Prin ce metode inovative ai educa comunitatea ta sa-si schimbe atitudinea fata de semeni? Daca ai ceva idei, mergi la vot pe 11 decembrie! Cei pe care-i vei alege iti pot deveni parteneri in demersul tau catre evolutia societatii.
16. Iti doresti ca dialogul structurat sa fie transparent si sa devina o obisnuinta in comunitate? Sa te poti exprima liber fata de decidentii politici? Sa poti lua parte la reformele comunitatii tale? Atunci hai la vot si, daca ai idei bune, te poti alatura dialogului cu factorii decizionali.
17. Crezi ca stapanii de animale sunt iresponsabili cand vine vorba de drepturile patrupedelor lor? Ai solutii pentru abandonul lor? Daca da, hai la vot si exprima-ti un drept prin care poti schimba in bine oamenii si societatea!
18. Esti un iubitor de animale si ai lupta pentru drepturile lor? Cum ai vrea sa arate o societatea europeana curatata de cainii comunitari, insa care sa poata sa si protejeze patrupedele nevinovate? Daca ai idei, vino la vot! Votul tau poate face diferenta.
19. Crezi ca persoanele cu dizabilitati sunt discriminate pe piata muncii, pe strada sau in cadrul a diverse evenimente? Daca esti chiar tu care te confrunti cu acest tip de discriminare, vino negresit la vot si schimba mersul lucrurilor in bine, pentru tine si pentru cei din jur.
20. Stiai ca in Romania procentul copiilor institutionalizati este cel mai mare din Europa? Stiai ca centrele de plasament sunt adevarate inchisori pentru acesti copii? Stiai ca la 18 ani, un copil institutionalizat este “aruncat” in strada cu 1000 de lei in mana? Tu cum ai schimba vietile acestor copii? Hai la vot, exprima-ti optiunea si gandeste-te la cele mai bune solutii care sa schimbe starea de fapt in care traiesc acestia.
21. Stiai ca in Romania, tara a Uniunii Europene, sunt cei mai multi oameni ai strazii? Stiai ca acesti oameni ai strazii sunt spaima Europei? Cu siguranta da. Atunci hai la vot si hai sa ne gandim cum poate o societate sa nu mai aiba oamenii strazii”!
22. Nu te simti in siguranta pe strada? Carui fapt se poate datora acest aspect si cum poate fi rezolvat? Hai la vot pe 11 decembrie cu gandul ca poti schimba ceva in acest sens.

TINEre, cu siguranta sunt multe alte aspecte la care ne putem gandi impreuna si pe care ne-am dori sa le schimbam in Romania si in comunitatile in care traim, gandindu-ne la viitorul familiilor noastre, al copiilor si la a ce le putem lasa noi acestora. Insa pentru acest lucru este necesar sa devenim activi, participativi. Putem incepe prin a vota constient.

Pe 11 decembrie, hai la vot! Pentru ca votul tau conteaza. Pentru ca ne dorim ca prin Parlament sa treaca legi moderne, vizionare, legi evolutive care sa aiba ecou pe termen lung.

Vezi raportul complet “Caravana Cetateniei Active Prahova 2016” ce include cele 22 de probleme si multe alte solutii aduse acestora la https://ananedelcu.wordpress.com/2016/06/29/raport-caravana-cetateniei-active-prahova-2016/

Articolul original pe platforma DecidePentruTINEri http://decidepentrutineri.ro/ana-nedelcu-ambasador-al-dialogului-structurat-cu-tinerii-in-jud-prahova/

 

Raport “Romania_trio_UE” 2016

Raportul national pe Dialog Structurat in ce priveste activitatea retelei de Ambasadori ai Dialogului Structurat cu TINErii si a Lucratorilor de tineret. Raportul contribuie la schimbarea politicilor de tineret la nivel UE.

raport-romania-trio-ue-2016