Tranziţia de la 1987 la 2030…
… în contextul UE 2015 ~ Anul European pentru Dezvoltare
Fii un cetǎţean informat!!
» ‘… va veni vremea când fiecare naţiune va depune într-o federaţie mondialǎ câte o pǎrticicǎ din suveranitatea sa naţionalǎ, pentru binele general…’ -Nicholas Murray- filosof, diplomat ṣi profesor american, directorul Univ. Columbia- Butler, ‘A World in Ferment: Interpretations of the War for a New World’- cap. “The United States of Europe’’
Într-o lume actuală tranzitorie, precum o mască căreia i se schimbă expresia de la o trăire la alta, omul nu poate decât să ţină pasul, să nu se opună noului, ci mai degrabă să sară ca un fluture dornic de frumuseţe, din experienţă în experienţǎ în scopul acumulării noilor abilităţi cerute pe piaţa tranziţiei globale. De obicei, într-un astfel de context, ne lovim aspru de noutate, adaptându-ne mai repede sau mai greu, în funcţie de poporul şi de cultura de care aparţinem. Nu este prea uşor, însă este cu siguranţă mai uşor să rămânem opaci la nou, fără a depune nici un efort în sprijinul transformării globale şi, implicit, a noastră. Uşor nu poate fi până la capăt, căci noul ne obligǎ practic să ne lăsăm deschişi către progresul naţiunii ca dimensiune globală prin cooperare şi toleranţǎ, în detrimentul gândirii închise de tip ‘patul lui Procust’, unde ne încap picioarele însă nu ne mai încape şi capul fiind, de altfel, poate prea greu pentru a-l cǎra cu atâta îndârjire spre nou.
Globalizarea este un termen controversat, mai degrabǎ cu stigmat peiorativ, pe care mulţi dintre noi nu îl agreeazǎ pe considerent de ṣtergere a valorilor, tradiţiilor culturale în care ne-am nǎscut fiecare. Si nu este greṣitǎ aceastǎ viziune, când ne gândim la invazia mǎrfurilor din afarǎ care ne afecteazǎ producţiile proprii. Am meditat însǎ la cauzele reale ale unui astfel de fenomen? Oare vina cui este cǎ produsele noastre autohtone nu apar pe rafturi sau nu sunt considerate de calitate?
Globalizarea nu acţioneazǎ numai într-un singur sens, ci lucreazǎ pe ambele faţete ale aceleiaṣi monede, traduse în cazul analizei de faţă prin asimilare şi integrare. Ar părea ciudat ca cei doi termini să nu fie sinonimi, însă se dovedesc a fi chiar antonimi, dferenţa de nuanţă fiind destul de fină. Aşadar, ‘înţelesul pozitiv al globalizării este acela de progres. Un schimb de informaţii şi o economie neîngrădită în toată lumea, fără bariere şi fără influenţa politicului, un joc liber al puterilor prezente pe piaţă. Cu alte cuvinte, salutăm prezenţa unei pieţe mondiale libere. Un asemenea sistem trebuie să se alinieze după anumite drepturi naturale şi după o ordine dinainte acceptată. […] partea negativă a globalizării este nivelarea şi încercarea de a duce într-un ritm comun culturi cu diverse grade de dezvoltare.’ (E.O. Chirovici, Naţiunea Virtuală: eseu despre Globalizare, pag. 7)
Acest articol are ca punct de interes partea pozitivă a globalizării, însă pentru a fi înţeles mai bine contextul discursului, trebuie să oferim definiţii clare ambelor valenţe ->
Asimilare = absorţia unei minorităţi în condiţiile anulării identităţii culturale proprii şi introducerea în anume tipare ale majorităţii. Am putea-o numi ‘convertire’ sau s-ar putea defini şi ca ‘suprimarea’ sau ‘purificarea’ etnică. În final, asimilarea presupune discriminare şi separatism, creând astfel ETNOCIDUL care este egal cu pierderea identităţii unui popor.
Integrare = este ceea ce numim, după deviza Uniunii Europene, unitate în diversitate, adică acceptarea unei culturi şi a unei civilizaţii (fie şi minoritare sau grupuri etnice), considerând-o un suflu nou, adică o piesă de puzzle ce ajută la identificare, un pilon în procesul de dezvoltare a lumii noi. Şi nu putem analiza acest context, fără a aminti concepte precum : multiculturalism, transculturalitate, interculturalitate, plurilingvism, mobilitate.
Scurt istoric pentru o întelegere aprofundatǎ ->
Punând punctual pe I-ul Integrării, să vorbim despre educaţia pentru dezvoltare globală şi despre etapele stabilirii agendei globale în acest sens.
I. Începând cu anul 1987 şi cu Raportul Brundtland al Comisiei ce a fost convocată de către Statele Unite ale Americii pentru a examina degradarea mediului global, a fost definit termenul de sustenabilitate = calitate a unei activități de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Concret, direcţia economiei mondiale trebuia să ia o nouă turnură, un fenomen de tranziţie necesar. Astfel, sustenabilitatea trebuia să se raporteze la următoarele opt (8) aspecte->
1. Capitalul de resurse
2. Energia încorporată
3. Comunitatea globalǎ
4. Economia
5. Regenerabilitatea
6. Înțelepciunea tradițională
7. Schimbarea instituțională
8. Tehnologia
Cu alte cuvinte, în acest an s-au pus bazele tranformarii lumii în care trăim prin apel la schimbarea parametrilor economici.
II. Mergând mai departe, în 1992, la Conferința Mondială asupra Mediului de la Rio de Janeiro (Brazilia), statele lumii au agreat că drumul spre o dezvoltare durabilă se poate face numai printr-un parteneriat comun, global. Dezvoltarea durabilă să reprezinte dezvoltarea economică de ansamblu a unei țări sau regiuni prin parteneriate globale eficiente.
III. În septembrie 2000, în contextul Summit-ul Mileniului s-au adoptat Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) în prezenţa liderilor din 191 de ţǎri. Aceştia s-au angajat să îndeplinească 8 puncte-cheie care aveau ca scop principal eradicarea sărăciei extreme în lume până la finele anului 2015. Această Declaraţie a Mileniului reprezintă unica agenda globală în domeniul dezvoltării, asupra căreia exista un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.
Obiectivele ODM ->
1. Reducerea sărăciei severe (100% realizat 2015)
2. Accesul universal la ciclul primar de învăţământ (55% realizat 2015)
3. Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor (100% realizat 2015)
4. Reducerea mortalităţii infantile (80% realizat 2015)
5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne (60% realizat 2015)
6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a tuberculozei (100% realizat 2015)
7. Asigurarea unui mediu durabil (100% realizat 2015)
8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare (continuu)
(vezihttp://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/post-2015/mdgoverview/)
IV. În 2012, ne întoarcem la Rio pentru Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (Rio+20). Aici a fost lansată consultarea pentru definirea noii agende care va ghida dezvoltarea internaţională după 2015. Astfel, ONU a lansat cel mai mare sondaj de opinie online.
V. De curand, între 25-27 septembrie 2015 a avut loc ultimul Summit al Dezvoltǎrii Durabile – Agenda pentru Dezvoltare Durabilǎ 2030, la care au participat 193 de lideri din lume, elaborând 17 Obiective Globale pentru realizarea urmǎtoarelor ->
1. Eradicarea sǎrǎciei extreme
2. Lupta împotriva inegalitǎţii ṣi injustiţiei
3. Combaterea schimbǎrilor climatice
Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilǎ vor fi astfel corelate la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODD <-> ODM) ṣi conectate la domeniile principale ale Planului Strategic: dezvoltarea durabilă, guvernarea democratică și consolidarea păcii, precum și reducerea dezastrelor și a schimbărilor climatice.
Fii cetǎţean informat! Agenda de dezvoltare post-2015 o gǎseṣti aici http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/post-2015/sdg-overview.html
Uniunea Europeană a jucat întotdeauna un rol important în asistenţa umanitară. Ajutorul extern livrat de UE este egal cu aproape o zecime din bugetul său. De ajutorul UE pentru dezvoltare beneficiază aproximativ 150 de ţări din întreaga lume.
2015 este primul an european dedicat acţiunilor externe ale Uniunii şi rolul pe care îl joacă Europa în lume. Organizaţiile europene pentru dezvoltare pot demonstra acum angajamentul Europei faţă de eradicarea sărăciei la nivel mondial şi pot încuraja cât mai mulţi europeni să se implice în acţiuni de dezvoltare.
Fii cetǎţean informat! Accesează https://europa.eu/eyd2015/ro/content/about-2015 pentru mai multe detalii!
Lunile tematice 2015 – Anul European pentru Dezvoltare
Tranziţia/Evoluţia de la ODM la ODD ->
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
2000-2015 (ODM) VS. Obiectivele de Dezvoltare Durabilǎ 2015-2030 (ODD)
- Reducerea sǎrǎciei la jumǎtate VS. Eradicarea sǎrǎciei
- Ţinteau în special problemele ţǎrilor în curs de dezvoltare VS. Universale, aplicabile tuturor ţǎrilor indiferent de gradul de dezvoltare atins
- Limitate ca acoperire ṣi teme VS. Cuprinzǎtoare ca acoperire ṣi teme
- Stabilite la nivel inter-statal printr-un proces decizional de sus în jos VS. Proces inclusiv de consultare – state<->ONG-uri<-> cetǎţeni
- Finanţarea eforturilor prin Asistenţǎ Oficialǎ pentru Dezvoltare acordatǎ de statele dezvoltate celor în curs de dezvoltare VS. Dezvoltarea economicǎ devine principala sursǎ a finanţǎrii
- Educaţie – accent pe cantitate VS. Educaţie – accent pe calitate
Ce urmeazǎ?
În decembrie 2015 va avea loc la Paris a 21-a Sesiune pe problematica schimbǎrilor climatice în contextul Agendei Naţiunilor Unite pentru a ajunge la un nou accord global in acest sens – era post-2015 a Dezvoltǎrii Durabile. (vezi http://www.undp.org/content/undp/en/home/presscenter/events/2015/december/COP21-paris-climate-conference.html)
Concluzie -> scopul educaţiei pentru dezvoltare globalǎ este de a determina cetǎţeanul sa ia parte activ în comunitate oriunde ar fi pe glob, rolul de actor social fiind mai mult decât necesar în contextul schimbǎrii parametrilor economici, unde economia va trece încet dar sigur cǎtre tehnologie sustenabilǎ, atentǎ cu mediul înconjurǎtor ṣi precursor al unor generaţii noi, sǎnǎtoase ṣi uṣor adaptabile noului model de societate.
Fii un cetǎţean global informat! Cum te poţi implica? 
vezi ->
(RE)Surse ->
https://sustainabledevelopment.un.org/
http://www.globalgoals.org/
http://www.europa.eu/eyd2015
https://europa.eu/eyd2015/ro
http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/post-2015.html
http://www.undp.ro/
‘2015 nu este un an oarecare,
este anul in care avem sansa sa schimbǎm cursul istoriei’
Ban Ki-moon – Secretar General ONU
(©Ana Nedelcu – multiplicator al informaţiei pentru educaţie globalǎ – participare în cadrul trainingului ”Informaţie multiplicatǎ, un plus de impact” – livrat de ARCADIA http://www.arcadianetwork.org în parteneriat cu UE, MAE, UNPD – octombrie 2015)
Articolul si pe EUROPE DIRECT PLOIESTI – http://europedirectploiesti.ro/index.php/informatii-europene/248-promotori-ai-educa%C5%A3iei-pentru-dezvoltare-durabil%C7%8E.html
AVAN`GARDE by Ana Lucreția Nedelcu 